Plimbare prin Parcul National Krka

Astazi am pornit inspre Parcul National Krka. Drumul la ducere a avut cam 50-60 km, desi scurt, mie unul mi s-a parut foarte lung. Am avut ce admira pe drum, insa, ce urma sa vedem in parc a fost mult mai frumos decat orice am fi putut admira pe drum. In cele din urma am ajuns la intrerea din Lozovak. Peste 10 minute ne-am urcat intr-unul dintre cele 7 autobuze portocalii care urmau sa ne duca la traseu. Cand autobuzul a intrat in parc o  superba panorama ni s-a aratat in fata ochilor. Am coborat din autobuz si primul lucru am facut cateva poze, dupa care am mancat cu totii cate o ingetata. Am aflat ca traseul se termina pe unde incepea, deci, puteam sa incepem pe doua cai. Am ales-o pe cea din dreapta si ne-am continuat drumul pe podetele ce ne conduceau pe deasupra apei. Daca ar fi vazut unchiul meu, bun pescar, cati pesti inoata nestingheriti in aceste ape fara sa ii prinda nimeni... Am reusit sa observ si foarte multe libelule albastre zburand lin in aer. Daca nu ar fi fost atat de multa lume la momentul acela in parc, cred ca aceasta experienta ar fi fost mult mai frumoasa. Din cand in cand mai zaream panouri informative cu privire la flora si fauna din zona, nu am avut timp sa le citesc in intregime, insa, din cate am vazut acolo traiesc foarte multe specii de serpi, incluzand chiar si serpi veninosi precum vipera, si reptile in general, precum broasca testoasa de uscat si diferite specii de soparle. La capitolul flora am reusit sa retin violeta adriatica. La flora mai sunt inclusi de asemenea si foarte multi copaci pe care nu ii vom vedea niciodata in Romania. Ne mai opream cateodata ca sa admiram diverse minuni ale naturii, majoritatea fiind cascade care de care mai frumoase. Au fost la scari de coborat... cel putin nu de urcat. In cele din urma am ajuns intr-un loc de unde puteam vedea Cascada Skradinski in toata splendoarea sa. Am coborat pana la nivelul apei. Acolo erau foarte multe magazine de suveniruri si un restaurant. Ne-am asezat deci la restaurant. Acesta pot spune ca nu era la fel de aratos ca si cel pe care l-am criticat ieri, insa, servirea si nu in ultimul rand calitatea mancarii au fost de 100 ori mai bune. Singurele lucruri de criticat  pe care le-am putut gasi au fost ca mancarea a fost putin cam multa si ca panorama ne era blocata de un magazin de suveniruri. Eu personal am fost foarte multumit de acest restaurant. Dupa ce am mancat si desertul am cumparat cateva suveniruri si am facut multe, multe poze cascadei. Aici a inceput greul, a trebuit sa urcam fix 130 de trepte pe drumul de intoarcere. La intoarcere am trecut peste un pod si am hranit cativa pestisori. Ultimele poze facute cascadei le-am facut din partea opusa primelor poze, deci, primele le-am facut din partea dreapta, iar ultimele din partea stanga. A trebuit sa ne grabim la intoarcere caci ultimul autobuz pleca la ora 8:00. Nu va recomand sa va urcati in vreo croaziera deoarece cele mai scurte dureaza cam 3 ore, deci, nu mai aveti timp sa vedeti restul parcului. Un alt autobuz ne-a adus inapoi la intrare, de aceasta data autobuzul era plin, spre deosebire de venire cand autobuzul era aproape gol. Tristi ne-am intors la masina si am plecat. Pentru ca ar fi fost o zi perfecta, am gresit drumul in acelasi loc unde l-am gresit si cand am venit de la Belgrad. Maine vom parasi cu regret Baska Voda si vom sta doua nopti in Dubrovnik.